Pe scenă, cu emoția la butonieră

 

Umblu de mult timp cu demisia în buzunar! Nu mai vreau postul ăsta de adult, pe care simt că-l dețin abuziv de multă vreme! Vreau să-mi preiau atribuțiile, cu drepturi și, hai fie, îndatoriri, ale copilului de 7 ani, bine, hai, 10 ani. Am renunțat prea ușor la tot! Așa că, am urcat pe scena lor, cu tracul stângaci al unui copil care se pregătește de serbarea vieții lui! Gala Muzicii din Desenele Animate, Orchestra Operei Comice pentru Copii și soliștii talentați, exuberanți și cu un chef nebun de joacă la 40 de grade! Un FOC de festival și de afară care a ars într-o explozie de aplauze și dans printre scaune și în fața scenei.

M-am întors într-un timp al poveștilor curate și pline de tâlc. Mi-am reamintit de greierașul Jiminy, prietenul bun al lui Pinocchio, cel care știe că doar urmându-ți visul, poți să ajungi ceea ce vrei să fii. Am urcat apoi, pe un covor magic, împreună cu Aladdin și Jasmin, alias Oana Șerban și Fang Shuang și am călătorit imaginar, acolo unde doar dragostea poate ajunge, într-o lume nouă, A whole new world… Cu Frumoasa și Bestia, povestea pe jumătate spaimă, pe jumătate mister, care mi-a marcat puțin copilăria, m-a împrietenit Andreea Iftimescu, cu vocea ei caldă, cu un timbru superb. Și da, Everybody wants to be a cat, pentru că, ce poate fi mai pufos, curat și manierat, decât un pisoi al Ducesei din Pisicile Aristocrate? Mai mulți pisoi!! Am dansat greu și somnoros cu ursul Baloo, Gjergji Mani al nostru, venit din Albania să ne spună că strictul necesar, înseamnă plăceri simple ale vieții. De la prietenul lui Mowgli din Cartea Junglei, am ajuns între filele legendelor din Olimp, pe lângă un Hercule, Zero to Hero. Bine, aici m-am speriat puțin, recunosc, pentru că a apărut pe scenă tenorul Andrei Mihalcea, pe post de prim-balerin, caraghios, dansând ciudat de amuzant. Calmul și zâmbetul Oanei Șerban, m-au convins însă, că nu greșise momentul intrării în scenă. Oana Șerban, care a fost și Mica Sirenă. Toți prietenii mei de joacă din seara de 15 iunie au fost extraordinari: Orchestra Operei Comice pentru Copii, sub bagheta magică a Maestrului Gheorghe Iliuță, soliștii Fang Shuang, Daniela Cârstea, Virginia Stamate, Bogdan Podlovski, Raluca Oprea, Alexandra Giurcă, Bogdan Lupea, pianiștii…. Abel Corban și Marius Groza, care au stârnit ropote de aplauze cu momentul lor din Star Wars….. și părintele care a născut acest superb spectacol-eveniment, Maestrul Cristian Mihăilescu.

 

Concluzia e simplă și dulce ca o ciocolată, savurată pe furiș. Vreau înapoi la cărți răsfoite pe-ndelete, la desene animate fără roboți ucigași și dinozauri fioroși, la trotineta roșie și la creta colorată…Da, Tudor, Regele Leu are „un nas foarte găsitor”, pisica nu e corect să mănânce șoareci, mai bine să mănânce „ mâncare de șoricei cu banane, cărniță, struguri și puțină ciocolată”, iar eu încă nu am răspuns la întrebarea ta obsedantă: „ Hei, mami, eu la ce oră mă fac mare?” Știi de ce? Pentru că nu știu, la ce oră mă fac EU mare!

Așa că, cedez altora postul de matur, încărcat de rate la bancă, probleme la serviciu, nervi în trafic și concedii scurte. Fiți voi mari și ocupați și îngrijorați și importanți! Descurcați-vă voi cu toate astea!

Tata ( maestrul Cristian Mihăilescu), mi-a spus atât: “Joacă-te! În seara asta, joacă-te cu noi!”…. Și asta am făcut! Dar, nu singură, ci cu voi, cu toți ai noștri! Și mi-a plăcut, tare, tare mult!

Dana Macsim