Dacă ai aplicația OCC, cu siguranță știi că avem PREMIERĂ în weekend! Ne revedem la ”O Noapte la Veneția”, opereta lui Strauss, în regia maestrului Cristian Mihăilescu. Și mai avem o surpriză pentru tine! Înscrie biletul pe site la concursul ”Două Nopți la Veneția” și ai șansa să câștigi o excursie chiar în Veneția, în […]
Dacă ai aplicația OCC, cu siguranță știi că avem PREMIERĂ în weekend! Ne revedem la ”O Noapte la Veneția”, opereta lui Strauss, în regia maestrului Cristian Mihăilescu.
Sâmbătă, Opera Comică pentru Copii a „jucatˮ din nou în deplasare. De această dată, a mers la Buftea unde a prezentat spectacolul „Petrică și Lupulˮ, un basm simfonic semnat de Serghei Prokofiev. Nu e prima dată când Opera Comică este prezentă la Buftea, însă de fiecare dată și piticii și părinții se bucură cu sinceritate […]
Sâmbătă, Opera Comică pentru Copii a „jucatˮ din nou în deplasare. De această dată, a mers la Buftea unde a prezentat spectacolul „Petrică și Lupulˮ, un basm simfonic semnat de Serghei Prokofiev. Nu e prima dată când Opera Comică este prezentă la Buftea, însă de fiecare dată și piticii și părinții se bucură cu sinceritate de spectacolele găzduite de Centrul Cultural Buftea.
Puștii și-au ocupat locurile, luminile s-au stins, iar în scenă a intrat domnul Poveste, Mihai Marinescu, care, fâșneț și carismatic, a reușit să ne atragă pe toți pe tărâmul fermecat al poveștii. Rând pe rând, povestitorul a invitat cele șapte personaje simpatice din povestea „Petrică și Lupul“. Vrăbiuța cea elegantă la flaut în interpretarea Luizei Cîrlan, rățoiul cel posnaș adus în scenă de Lucia Petroianu care le-a prezentat copiilor oboiul, motanul jucăuș Cristian Petrișor la clarinet, Alexandru Rogalski care a îmbrăcat hainele vânătorului s-a ocupat de percuție, iar fagotul i-a aparținut bunicului interpretat de Zoltan Karpatti. Cele două personaje centrale, Petrică și Lupul, i-au aparținut lui Cristian Balaș la vioară și Andrei Pavel la corn.
„Petrică și Lupul“ prezentat în sala cochetă a Centrului Cultural de la Buftea a reușit să ne aducă împreună, să ne bucurăm și cei mari și cei mici de o minunată poveste simfonică. Ansamblul „Liric“ a reușit prin muzică să dea viață unei povești vechi de peste 80 de ani. Compusă în 1936, la cererea Teatrului Central pentru Copii din Moscova, povestea lui Serghei Serghievici Prokofiev vorbește despre prietenie, natură, curaj, dar și despre bunătate și încredere.
Un element inedit care a izbutit să facă și mai atrăgătoare povestea a fost desenul în nisip realizat de Mariana Pachis, scenograf, regizor și artist. Pe toată durata spectacolului, Mariana Pachis a redat cu măiestrie povestea care se năștea din sunete. Pe un ecran amplasat pe scenă puteam vedea în imagini create din nisip povestea talentatului povestitor rus.
Spectacolul „Petrică și Lupul“ este o combinație încântătoare de muzică și poveste, de bucurie și magie oferite puștilor, dar și oamenilor mari.
Sâmbătă, 4 și duminică, 5 noiembrie, de la ora 10.00, părinții, copiii și chiar bunicii s-au antrenat pentru dans în Salonul Mozart al Operei Comice pentru Copii la spectacolul-lecție numit „Salonul de Balet”. Gazdă și maestru de balet le-a fost prim-balerina și coregrafa Corina Dumitrescu, care le-a dezvăluit câteva dintre secretele dansului academic, ajutată de […]
Sâmbătă, 4 și duminică, 5 noiembrie, de la ora 10.00, părinții, copiii și chiar bunicii s-au antrenat pentru dans în Salonul Mozart al Operei Comice pentru Copii la spectacolul-lecție numit „Salonul de Balet”. Gazdă și maestru de balet le-a fost prim-balerina și coregrafa Corina Dumitrescu, care le-a dezvăluit câteva dintre secretele dansului academic, ajutată de balerinii teatrului. Spectacolul „Salonul de Balet” face parte din programul „Concerte lecție”, lansat în stagiunea 2015-2016 pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine marea artă. În cadrul Salonului, ei află detalii din istoria baletului, le sunt prezentate mișcări esențiale și elemente de pantomimă pe care sunt îndemnați să le reproducă și asistă la fragmente din coregrafii celebre. Din spectacol nu lipsesc desigur caracterul interactiv și umorul. Un personaj îmbrăcat într-un costum de la începutul secolului al XVII-lea, atunci când a apărut baletul ca gen de dans, este provocat să execute mișcări din baletul contemporan, dar, fiind îmbrăcat necorespunzător (cum erau echipați atunci dansatorii) nu reușește să le facă. Prin urmare, aflăm din acest spectacol și o mică istorie a costumului de balet și transformările pe care le-a suferit acesta de-a lungul timpului, vedem pe viu ce înseamnă a încălța poantele și, cum spuneam mai devreme, ne delectăm cu momente artistice din spectacole celebre.
Copiii fac cunoștință cu dansul menuet, unul dintre primele dansuri de curte, cu fragmente din baletele „Giselle” de Adolphe Charles Adam, „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski și „Don Quijote” de Ludwig Minkus. Interpretarea, semnificația pozițiilor și stilul folosite în aceste bijuterii ale artei dansului sunt explicate pe îndelete, pe înțelesul tuturor celor din sală, necunoscători sau chiar cunoscători. Pentru că și aceștia din urmă sunt stimulați astfel să acorde o mai mare atenție anumitor aspecte atunci când urmăresc un spectacol de balet.
Publicul Operei Comice pentru Copii, alcătuit în special din spectatori tineri și foarte tineri este, prin spectacole precum „Salonul de Balet”, impulsionat să intre pe tărâmul marii culturi europene și nu numai, ale cărei valori sunt în vremurile noastre din ce în ce mai mult uitate. Precum păstrătorii unei flăcări care trebuie să ardă veșnic, artiștii Operei Comice pentru Copii transmit mai departe noilor generații bagajul cultural al secolelor și importanța prețuirii acestuia.
Iulia Toea-Mureșan
5 noiembrie 2017
Poate vă întrebați ce-ar putea căuta pe o scenă surorile vitrege din ”Cenușăreasa” alături de Giselle, de lebăda albă din ”Lacul Lebedelor” și de Don Quijote și Sancho Panza. Ei bine, suntem la Opera Comică pentru Copii, unde totul este posibil! O să dau explicații imediat, însă aș vrea să încep cu o mărturisire. Recunosc […]
Poate vă întrebați ce-ar putea căuta pe o scenă surorile vitrege din ”Cenușăreasa” alături de Giselle, de lebăda albă din ”Lacul Lebedelor” și de Don Quijote și Sancho Panza. Ei bine, suntem la Opera Comică pentru Copii, unde totul este posibil! O să dau explicații imediat, însă aș vrea să încep cu o mărturisire. Recunosc că mă încearcă o mare invidie față de fetițele din ziua de azi. Când eram mică și nutream visuri de balerină mi-aș fi dat toate jucăriile (bine, fie, și bicicleta Pegas) ca să pot asista la o lecție ca ”Salonul de Balet”, această superbă incursiune în istoria dansului, grației și eleganței, pe care mi-a oferit-o în weekend Opera Comică pentru Copii. Cireașa de pe tort a fost că am avut parte de o ”doamnă învățătoare” de mare calibru: Corina Dumitrescu, prim balerina Operei Naționale din București și în același timp coregrafa unor spectacole de balet foarte apreciate la OCC: ”Cenușăreasa”, ”Fetița cu Chibrituri” și ”Jack și Vrejul de Fasole”.
Cum să vorbești cu brațele
Știați că baletul s-a născut în timpul Renașterii italiene și a înflorit ulterior la curțile Franței și Rusiei, unde dansatorii erau nobili? Dar că la începuturile sale, dansurile durau după-amieze lungi și erau întrerupte de bancheturi? Oare când a început baletul să se transforme într-un dans al profesioniștilor? Pe vremea Regelui Soare, ne lămurește Corina Dumitrescu, ușor emoționată în noua postură de prezentatoare, în locul celei de dansatoare pe scenă. Sala Mozart e plină ochi. Zeci de fetițe și mămici sorb fiecare cuvințel al Corinei și lucrurile grozave încă abia urmează să apară. Într-un expose foarte bine dozat și crescut, Corina ne poartă prin istoria baletului, ne prezintă imagini cu dansatorii de la 1600 și poveștile lor fascinante, apoi ne arată cum a evoluat baletul către reguli și poziții moderne odată cu deschiderea primei Academii de Dans. Cu ajutorul unei fetițe din public, Corina ne inițiază în ceea ce se s-ar numi ”pozițiile” clasice ale picioarelor în balet.
Urmează cele 6 poziții ale brațelor, pe care de această dată spectactorii sunt rugați să le exerseze. Suntem cuminți și ne susținem brațele în aer cât mai grațios cu putință. Dar lecția de dans nu se termină aici. Învățătoarea noastră ne oferă un ”mic dicționar” al gesturilor pe care le fac dansatorii pe scenă. Aflăm că ”Tu ești frumoasă și eu pe tine te iubesc” e o frază care se ”rostește” superb doar folosind brațele și mâinile. Acestea descriu un cerc grațios în jurul chipului, se ghemuie ușor în dreptul inimii și apoi zboară grațios către destinatar. În fața mea, o mămică și cu fiica ei își fac reciproc această frumoasă declarație, apoi se îmbrățișează zâmbind.
Trecem prin detalii ale transformării vestimentare prin care a trecut baletul. De la crinolinele incredibil de grele și incomode la fustele în straturi multiple, apoi la clasicul tutu. De la pantofii rigizi, care nu permiteau prea multă mobilitate, la pantofii cu talpă moale și mai apoi la clasicele poante care dau senzația de imponderabilitate. Talentata balerină Sofia Sitaru e invitată pe scenă să ne arate secretele poantelor și aflăm cu surprindere, spre exemplu, că pantoful se fixează de picior cu nu mai puțin de 3 metri de bentiță.
Suntem scandalizați să aflăm că, până în anul 1681, femeile lipseau complet din peisaj, iar rolurile feminine erau interpretate de bărbați în travesti. Ca ilustrație, pe scenă își fac apariția mama și surorile vitrege ale ”Cenușăresei”, care dansează una dintre scenele balului de la palat. Nu trece mult până ce copiii își dau seama că sub peruca stacojie a mamei vitrege se ascunde un dansator bine clădit (Mihai Pricope), iar sub rochita roz a surorii împiedicate – un alt dansator, foarte simpatic altminteri (Levi Szasz). Urmează un alt moment superb, în care balerina Elena Chiriță interpretează un pasaj din ”Lacul Lebedelor”. E un balet lung, foarte tehnic și foarte dificil, în special pentru brațe, pentru că trebuie să menții impresia că ai aripi, ne explică Elena. Spectatorii ridică brațele ca să imite aripile, iar sala se transformă brusc într-un lac plin de lebede.
Momentele artistice continuă cu un pasaj din Giselle, un balet extrem de cunoscut și jucat pe scenele lumii. Corina ne traduce pas cu pas gesturile celor 3 personaje, ajutându-ne să descifrăm fiecare mișcare importantă. Apoi își face apariția pe scenă însuși Don Quijote, cu celebra lui halebardă, însoțit de rotofeiul Sancho Panza, care descriu prin dans lupta lor cu cârciumarul Lorenzo și filfizonul Camacho pentru mâna frumoasei Quiteria, interpretată de Sofia Sitaru. La final, toate personajele urcă pe scenă și ne oferă un încântător dans de ansamblu, răsplătit cu multe aplauze.
Salonul de Balet este unul dintre cele mai grozave spectacole-lecție pe care le-am văzut la Opera Comică pentru Copii. Are tot ce îi trebuie: informații interesante, exemplificări, interacțiune vie cu publicul, momente artistice pline de energie și o profesoară de nota 10, care ne-a făcut să plecăm acasă cu capul plin de lucruri noi și minunate. Plus o poftă nebună de a relua lecțiile de balet. Livia Cimpoeru 05 noiembrie 2017
Coregrafa Jaqueline Bratu și elevii săi de la Școala de Balet „Jaqueline” au revenit sâmbătă 4 și duminică 5 noiembrie pe scena Operei Comice pentru Copii, de data aceasta cu o poveste din Rusia, spectacolul de balet „Frumoasa Vasilisa”. „Toată această poveste de iubire am gândit-o sub forma unui spectacol de dans, de grație, de […]
Coregrafa Jaqueline Bratu și elevii săi de la Școala de Balet „Jaqueline” au revenit sâmbătă 4 și duminică 5 noiembrie pe scena Operei Comice pentru Copii, de data aceasta cu o poveste din Rusia, spectacolul de balet „Frumoasa Vasilisa”. „Toată această poveste de iubire am gândit-o sub forma unui spectacol de dans, de grație, de emoție, de frumusețe, completat feeric de muzica clasică”, spune creatoarea. Pe scurt, Prințul Bogdan, care trebuie neapărat să se însoare, ia în căsătorie pe Prințesa Vasilisa, blestemată de către un căpcăun să se transforme în broscuță. Neștiind de blestem, el aruncă în foc pielea ei de broască, așa că Vasilisa este răpită. Prințul reușește desigur să o salveze de pe tărâmul căpcăunilor.
Și în spectacolul „Frumoasa Vasilisa”, ca și în „Prințul crab”, elevii Școlii de Balet „Jaqueline” reușesc să surprindă ochii celui mai critic spectator. La un spectacol de balet interpretat de copii nu ne-am aștepta la o coregrafie atât de complexă, dar în „Frumoasa Vasilisa” avem ocazia să vedem mici vedete ale dansului, care execută fiecare mișcare cu energia și exactitatea unui dansator profesionist! Sunt de amintit câteva fetițe care cu siguranță vor ajunge departe: Daria Kimm (Broscuța), extrem de mlădioasă și corectă în poziții, Antonia Pencu (Vasilisa) – elegantă și bună interpretă, cei trei arlechini (Sara Cozariu, Maya Dăeanu, Raluca Popescu) – simpatici și plini de viață. Ceilalți interpreți, alături de Alexandru Ducan (Prințul Bogdan, singurul balerin profesionist din spectacol), membru al Companiei de Balet a Operei Comice pentru Copii, au reușit să ofere spectatorilor, în decorul și costumele fermecătoare ale Mălinei Ionescu bucurie, energie și încântare.
Trebuie remarcat că felul în care Jaqueline Bratu lucrează cu elevii săi depășește calitativ performanțele altor școli de balet. Majoritatea acestora nu se încumetă să creeze un spectacol mare de balet, în două sau mai multe acte, ci preferă să prezinte evenimente cu numere, fragmente diverse, de regulă cele mai reușite din repertoriul copiilor. „Frumoasa Vasilisa” reprezintă, de aceea, o provocare pentru micii interpreți, care trebuie să se concentreze pe un anumit rol, indiferent de dificultatea acestuia și să se obișnuiască în acest fel cu sarcina de a gândi nu numai dansul, mișcările, ci și personajul. Opera Comică pentru Copii dovedește prin spectacolele sale, în care nu de puține ori sunt implicați interpreți de vârstă fragedă, că reprezintă nu numai o pepinieră pentru viitorii artiști, ci și îi pregătește intens pentru performanțe de excepție.
Iulia Toea-Mureșan
6 noiemnbrie 2017
Luna aceasta, Opera Comică pentru Copii ne invită aproape zilnic la Sala UnderGrant a teatrului din Calea Giulești nr. 16 să urmărim pățaniile Cocoșului din „Punguța cu doi bani”, celebra poveste a lui Ion Creangă. Spectacolul regizoarei Gabriela Dumitru este vesel, viu, frumos desenat de către scenografa Ioana Colceag și solicită interactivitate din partea publicului. […]
Luna aceasta, Opera Comică pentru Copii ne invită aproape zilnic la Sala UnderGrant a teatrului din Calea Giulești nr. 16 să urmărim pățaniile Cocoșului din „Punguța cu doi bani”, celebra poveste a lui Ion Creangă. Spectacolul regizoarei Gabriela Dumitru este vesel, viu, frumos desenat de către scenografa Ioana Colceag și solicită interactivitate din partea publicului. La reprezentația de joi dimineață, de la ora 10, sala a fost ticsită de micuți, care au participat activ la eveniment. Spectacolul se adresează copiilor cu vârste începând de la 3 ani, așa că vă puteți imagina ce a ieșit. Mulți dintre ei cunoșteau peripețiile din „Punguța cu doi bani” și nu s-au ferit să-l completeze pe Cocoșul – povestitor, i-au indicat locul unde se află punguța, cum să scape din încercările la care-l supune Boierul și s-au distrat pe cinste la numeroasele gaguri prezente în spectacol. Astfel, în această versiune scenică a poveștii apar un vizitiu, care mai tot timpul o pățește din cauza Boierului, care-l nimerește în cap când deschide o fereastră, un cal nărăvaș care trage de trăsura acestuia, o bucătăreasă care încearcă să prindă pasărea, pe care o aleargă cu o lingură uriașă. La „Punguța cu doi bani” Cocoșul cântă și dansează pe muzica lui Andrei Petre Tatu, piese inspirate de ritmuri din muzica ușoară, cu versuri simple care-i fac pe copii să înțeleagă mai bine povestea. Vizual, încercările prin care trece Cocoșul năzdrăvan sunt completate de jocuri de umbre, ceea ce simplifică subiectul și îl fac mai interesant. Decorul este simplu, cu câteva elemente care sugerează locul acțiunii, create parcă de către un copil: un gard, silueta unor case și a unor uși, câțiva pomi pe lateral, iar costumele sunt inspirate de mediul rural românesc de pe vremuri.
Dincolo de umorul spectacolului „Punguța cu doi bani”, cel mai important este mesajul pe care acesta îl transmite copiilor de toate vârstele. La final, Cocoșul întreabă publicul de ce cred spectatorii că s-a luptat și a înfruntat atâtea primejdii doar pentru a obține o simplă punguță cu doi bani, furată de Boier. Această întrebare rămâne deschisă chiar și după lectura poveștii lui Creangă. În spectacolul de la Opera Comică pentru Copii Cocoșul răspunde: punguța era a lui, el o găsise, Boierul i-a luat-o pe nedrept. Iată cum, într-o lume în care valori precum cinstea, simțul dreptății și curajul se pierd, copiii pot totuși să le regăsească personalizate într-un… Cocoș, în spectacolul „Punguța cu doi bani” de la Opera Comică pentru Copii.
Iulia Toea
Punguța cu doi bani
gen: teatru, adaptare după povestea lui Ion Creangă
vârsta recomandată: +3
sala: Sala UnderGrant
regia: Gabriela Dumitru
scenografia: Ioana Colceag
ilustrația muzicală: Andrei Petre Tatu
lighting design: Sorin Vintilă
Socializarea cu alți copii pare o interacțiune firească, deci ușoară. Din păcate însă, nu toți copiii au dezvoltate aptitudini sociale și chiar și cei care le au, nu procedează întotdeauna corect. Deși tindem să ne gândim la emoții doar din punct de vedere negativ, acestea sunt defapt un rezultat mai degrabă al descoperirii sentimentelor pozitive. Emoțiile […]
Socializarea cu alți copii pare o interacțiune firească, deci ușoară. Din păcate însă, nu toți copiii au dezvoltate aptitudini sociale și chiar și cei care le au, nu procedează întotdeauna corect. Deși tindem să ne gândim la emoții doar din punct de vedere negativ, acestea sunt defapt un rezultat mai degrabă al descoperirii sentimentelor pozitive. Emoțiile se dezvoltă iar copilul le întelege prin socializare.
Pe lângă familie, care este cel mai important factor în dezvoltarea copilului, grupurile de prieteni și interacțiunile cu alți copii, îl ajută pe cel mic să se descopere pe sine, pentru ca mai apoi să înțeleagă cum să se comporte în funcție de situații. Dezvoltarea personalității unui copil depinde foarte mult de interacțiunile sociale la care ia parte. O modalitate accesibilă și preferată de copii pentru a se dezvolta din punct de vedere personal este chiar joaca. Cel mic este angrenat într-o socializare plăcută, este nevoit să aparțină unui grup în care se regăsește mai mult sau mai puțin. Astfel, micuțul învață să creeze legături cu coechipierii chiar dacă aceștia nu reprezintă neapărat potențiali prieteni.
Jocurile prezente la Opera Comica pentru Copii, în fiecare sâmbătă, le oferă copiilor și nu numai, oportunitatea de a socializa, de a se dezvolta personal și mai ales de a-și dezvolta aptitudini care le vor fi folositoare atât în activitatea școlară cât și în viața de zi cu zi. Distracția începe la ora 11, vă așteptăm la joacă!
Sabina Chirilă
2 noiembrie 2017
Copiii sunt cel mai dificil public. Dacă le place ceea ce se întâmplă în fața lor o vor arăta fără nici o rezervă. Dacă atenția le este captată trăiesc spectacolul la intensitate maximă, strigă, aplaudă și se bucură cu toată ființa lor. Pentru ei nu există jumătăți de măsură, ei nu mimează atenția de dragul […]
Copiii sunt cel mai dificil public. Dacă le place ceea ce se întâmplă în fața lor o vor arăta fără nici o rezervă. Dacă atenția le este captată trăiesc spectacolul la intensitate maximă, strigă, aplaudă și se bucură cu toată ființa lor. Pentru ei nu există jumătăți de măsură, ei nu mimează atenția de dragul artistului din fața lor. Ori le place ce este pe scenă și atunci reacționează cu toată sinceritatea, ori se plictisesc și încep să dea semne de nerăbdare. Și nu se sfiesc să spună că vor să plece.
Când pornești de la această concluzie lucrurile devin mult mai clare. Construcția unui moment artistic dedicat copiilor se dovedește adesea un demers anevoios cu multă muncă în spate, însă când la final vezi bucuria și încântarea pe chipurile piticilor, îți dai seama că tot efortul a meritat și o iei de la capăt fără pic de regret.
Vineri și sâmbătă seara la Opera pentru Copii a fost Noapte Vrăjitoarelor. De cum intrai în foaierul Operei atmosfera de poveste te învăluia. Însă, de această dată, prim-planul aparținea personajelor negative din poveștile cunoscute și îndrăgite de copii. Chiar de la intrare, piticii erau întâmpinați de Lupul din musicalul „Scufița roșie“, iar vrăjitoarele erau peste. Nici copiii nu s-au lăsat mai prejos. O puștoaică care așteapta să facă poză cu balerina a venit costumată în schelete. Asta a mai rămas din vrăjitoare, scheletul! ne lămurește mama ei. La câțiva pași mai încolo, un băiat nu mai mare de 10 ani mi-a atras atenția. Avea un costum care era o combinație foarte amuzantă de Zorro, dovleac și luptător. Era cu un grup de prieteni care sărbătorea ziua unei colege de școală. Copiii se mișcau de colo-colo în așteptarea rândului la tur. Pentru Noaptea Vrăjitoarelor, Opera Comică pentru Copii a gândit un tur special în care piticii au fost spectatorii unor momente puse în scenă de personajele negative din spectacole cunoscute de la OCC. S-au plimbat prin mai multe locuri din Operă unde i-au văzut pe Vrăjitoarea din „Hansel și Gretel,“ precum și pe cea din musicalul Micuța Dorothy, împreună cu Maimuțoii săi, pe Fluturele Cap-de-Mort din baletul „Fetița cu Chibrituri“ și pe meșterul Coppelius din baletul „Lumea Păpușilor“. La finalul turului un puști de 5 ani mi-am mărturisit chicotind. M-au speriat puțin vrăjitoarele din Salonul Mozart, dar restul a fost super amuzant.
Noaptea Vrăjitoarelor este deja un eveniment cu tradiției la Opera Comică pentru Copii. Vrăjitoarele, fantomele și în general toate personajele negative din poveștile preferate sunt la fel de incitante pentru copii cum sunt și cele pozitive, iar o noapte dedicată lor s-a dovedit o idee foarte bună. Cu decoruri special realizate, cu costume și povești care au prins viață chiar în fața copiilor, echipa de la Opera Comică pentru Copii a arătat că, prin pasiune și profesionalism, poți primi cea mai mare recompensă: încântarea celui mai dificil public.
Alice Schreiner
Este foarte important să îi lăsăm pe cei mici să facă lucruri singuri, să încerce să se descurce, astfel ei pot realiza că au suficiente resurse pentru orice activitate iniţial considerată imposibilă. Pe lângă încurajări din partea părinţilor şi încrederea că va reuşi ce îşi propune, copilul are nevoie să fie pus în situaţii diferite […]
Este foarte important să îi lăsăm pe cei mici să facă lucruri singuri, să încerce să se descurce, astfel ei pot realiza că au suficiente resurse pentru orice activitate iniţial considerată imposibilă. Pe lângă încurajări din partea părinţilor şi încrederea că va reuşi ce îşi propune, copilul are nevoie să fie pus în situaţii diferite în care să descopere singur modul de adaptare, de socializare.
Prin joacă, orice copil poate să îşi descopere calităţile, abilităţile şi punctele forţe, el învaţă singur că poate face anumite lucruri fără probleme dar şi că altele sunt ceva mai grele pentru el. Cu puţin ajutor şi susţinere morală, cel mic va căpăta încredere în sine şi va înţelege că perseverând, succesul devine din ce în ce mai aproape.
Este necesar să le apreciem ideile copiilor chiar dacă ni se par lipsite de sens. Dorinţa de a genera idei şi creativitatea copilului trebuie stimulate şi păstrate. Joaca este din nou un mod simplu şi mai ales distractiv prin care cel mic îşi poate lăsa imaginaţia liberă şi poate crea idei pentru diferitele situaţii din joc. Îşi poate ajuta coechipierii sau se poate lăsa ajutat de alţi copii, niciuna dintre variante nu este altfel decât utilă pentru dezvoltarea personală a copilului.
În prezent jocurile au devenit o metodă de educare dar şi un mod de petrecere a timpului alături de familie sau prieteni. Multe dintre variantele jocurilor actuale stârnesc chiar şi interesul adulţilor. Dacă alegem cu bună ştiinţă jocul, el nu poate aduce decât beneficii, atât pentru prichindei, cât şi pentru părinţi.
Sabina Chirilă
31 octombrie 2017
În sfârșit „Truverii” au ajuns și la Opera Comică pentru Copii, în Salonul Mozart, unde sâmbătă, 28 și duminică, 29 octombrie au susținut câte un concert de muzică veche. Trupa „Truverii” a condus publicul tânăr și foarte tânăr de la Opera Comică pentru Copii, prin concertul „Peregrinatio”, de-a lungul și de-a latul Europei, cu ajutorul […]
În sfârșit „Truverii” au ajuns și la Opera Comică pentru Copii, în Salonul Mozart, unde sâmbătă, 28 și duminică, 29 octombrie au susținut câte un concert de muzică veche. Trupa „Truverii” a condus publicul tânăr și foarte tânăr de la Opera Comică pentru Copii, prin concertul „Peregrinatio”, de-a lungul și de-a latul Europei, cu ajutorul unui repertoriu alcătuit din cântece medievale și renascentiste, dezvăluindu-i astfel sonorități și un stil de viață demult apuse. Muzica lor ne-a purtat prin Spania, Italia, Franța, Irlanda și Scoția, chiar până în Suedia și cu această ocazie am descoperit povești și sunete care s-au pierdut de-a lungul secolelor. Precum adevărații truveri (poeți și muzicieni ai Evului Mediu din Nordul Franței), care călătoreau prin târguri și dădeau spectacole în stradă sau la curțile nobiliare, „Truverii” de la Opera Comică pentru Copii ne-au prezentat unele din cele mai frumoase povești muzicale ale vremurilor de demult. Copiii din public, care au dansat aproape tot timpul, au aflat legenda lui Herr Mannelig din Suedia, de care se îndrăgostește o femeie – trol (uriaș care vânează oameni), de zeița celtă Deva sau despre cei trei mateloți din Bretagne care își caută în zadar iubirea. În plus, ei au putut asculta cântece cu mesaj religios din secolele XIII și XVII alături de cântece tradiționale și le-au fost prezentate instrumente inedite: simphonia, un instrument cu corzi realizate din intestine, bouzouki irlandez, cimpoi estonian, gironda etc. Informațiile le-au fost oferite de către conducătorul trupei, Mihai Serghei Todor, care susține la Opera Comică pentru Copii și un atelier de artă medievală în cadrul programului Atelierele „Micul Artist”.
Trupa „Truverii” are capacitatea, datorită acurateții interpretării repertoriului, a costumelor și a prezenței scenice a artiștilor, de a ne transporta într-o lume fascinantă și prea puțin cunoscută, cea a artiștilor Evului Mediu. Vocea superbă a solistei, Carmen Mărunțelu, prestanța membrilor trupei au redat pentru o oră un crâmpei din viața medievală și bijuterii muzicale dintr-o creație din păcate de multe ori uitată sau greșit folosită (în cinematografie).
Spectacolul „Peregrinatio” de la Opera Comică pentru Copii este doar primul dintr-o trilogie de concerte cu program muzical diferit. Astfel, în luna noiembrie, „Truverii” vor prezenta pe 18 și 19 concertul „Omule! Pomule!” – cântece tradiționale legate de mersul omului prin viață, de la naștere la trecerea într-o lume mai bună, iar în decembrie, pe 16 și 17, concertul „Cantus Hibernus” dedicat sărbătorilor de iarnă, așa cum se desfășurau ele în îndepărtatul Ev Mediu.
Iulia Toea