Sărbătoare a dansului la Opera Comică pentru Copii

Miercuri, 12 aprilie, Opera Comică pentru Copii (OCC) a făcut un cadou special iubitorilor dansului mici și mari: o gală extraordinară de balet care a reunit cei mai talentați artiști români și străini ai teatrelor de profil din țară. Astfel, au fost prezenți reprezentanți ai teatrelor de operă și balet din București, Iași, Cluj, Sibiu, Timișoara, Constanța. Au fost prezentate publicului fragmente din lucrări cunoscute de balet, dar și de dans contemporan, majoritatea pas-de-deux-uri. Evenimentul a debutat cu poloneza și dansul de curte din „Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, premieră de balet în stagiunea curentă la Opera Comică pentru Copii. Balerinii teatrului și-au demonstrat încă o dată eleganța mișcărilor, care în aparență par simple, dar care necesită un grad sporit de coordonare și grație. 

Opera Națională Română din Iași a răspuns invitației OCC cu două lucrări de dans contemporan, un fragment din „Romeo și Julieta”, în coregrafia Cristinei Todi și „Flash”, creație a aceleiași coregrafe. Saki Kagawa și Ștefan Popa, în Julieta și Romeo au reușit să reproducă pe scenă inocența personajelor lui Shakespeare, surprinse între pasiune și jocuri ale copilăriei, în timp ce tot ei au oferit în „Flash” o suită de mișcări contemporane executate perfect, ilustrând o relație de cuplu complexă.

În ceea ce privește repertoriul de dans contemporan al galei, în cel puțin două lucrări s-a putut observa influența coregrafului Jiří Kylián, nu numai în „Transition” de la Opera Comică pentru Copii, ci și în „7 oglinzi” de la Opera Maghiară Cluj. Dacă în „Transition” Maria Șerbănoiu și Cătălin Țîrcovnicu au construit o relație de cuplu apăsătoare, problematică, în „7 oglinzi” coregrafa Melinda Jakab i-a dat interpretei Antonia Indrei o partitură de mișcări frânte ale unui personaj înfrânt de singurătate. Într-o cheie contemporană s-au prezentat și artiști de la Teatrul de Balet Sibiu, Alba Fernandez (Spania) și Miguel Teixeira (Portugalia), care au venit cu „Romeo și Julieta. Rock Story”, în coregrafia lui Marcello Algeri. Aici accentul a căzut pe elemente acrobatice: prize spectaculoase, portări neașteptate, schimbări rapide de atitudine. Cu aceeași apetență pentru spectaculos s-a prezentat de către OCC și lucrarea „Isa”, creație a Theodorei Munteanu, destinată unui ansamblu menit să reprezinte o societate tribală a timpurilor noastre, o comunitate de forțe care acționează împreună, adesea cu violență, pentru a-și impune prezența.

Spuneam la început că majoritatea lucrărilor de la gala extraordinară de balet a Operei Comice pentru Copii au fost pas-de-deux-uri, dansuri încântătoare în care cuplurile își mărturisesc sentimentele prin mișcare. Fiecare dintre aceste lucrări a avut o caracteristică specială care a completat paleta de relații interumane și a creat un fel diferit de emoție în rândul spectatorilor. Astfel, în stil clasic, tinerii Ana Toderică și Horia Bucur de la Opera Națională București au prezentat un fragment dintr-un balet mai puțin cunoscut al marelui coregraf Marius Petipa, „Satanella”, dificil din punct de vedere tehnic, dar cu personaje jucăușe, aproape comice. Amyra Badro și Tiberiu Pepenică, de la Opera Comică pentru Copii, au adus prin interpretarea pas-de-deux-ului din „Frumoasa din pădurea adormită” rigoarea mișcării specifică dansului academic și o superbă sincronizare între parteneri, adesea greu de obținut în baletul clasic, în timp ce Rina Murata și Teimu Onishi, tot de la OCC, cu o interpretare exemplară, au redat întâlnirea dintre zeița Diana și vânătorul Acteon din baletul „Esmeralda”. În cheie contemporană, mai multe cupluri fascinante și-au spus povestea prin dans pe scena OCC: într-o adaptare după Nacho Duato, unul dintre cei mai apreciați coregrafi de astăzi, Ionuț Picincu s-a transformat într-un muzician excentric care „mânuiește” femeia-violoncel Sabina Chirilă (OCC), redând relația conflictuală dintre creator și creație. Într-un duo neoclasic cu accente contemporane, Carla Dukai și Antonin Faraut (Franța) de la Opera Națională Română Timișoara au definit prin dans dependența  între parteneri într-un cuplu printr-un fragment din „Creațiunile lui Prometeu”, coregrafia Ovidiu Matei Iancu. Pe o muzică superbă semnată de compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski, Cătălina Iliescu și Adrian Mihaiu de la Constanța au oferit într-un stil neoclasic plin de grație, în coregrafia lui Horațiu Cherecheș pasiunea eroilor din „Frumoasa și bestia”, iar Andreea Jura și Dan Haja de la opera din Cluj, au creat din corpurile lor adevărate fresce romane în fragmentul prezentat din baletul „Spartacus” de Aram Haciaturian (adaptare coregrafică după Igor Grigorovici). Un trio reprezentând, dacă putem spune așa, dimensiuni animalice ale umanului în Sacrificiul din „Sărbătoarea primăverii” de Igor Stravinski, în coregrafia Melindei Jakab (Opera Maghiară din Cluj), a reprezentat o experiență vizuală aparte, cei trei interpreți, Viorica Barak Bogoi, Florin Ianc, Alin Rîpă, cu o energie aproape demonică, au oferit publicului un „altfel de dans”, în care sentimentul personajului mânuit de interpret erupe în mișcare.

Printre prezențele diafane de gala extraordinară de balet organizată de Opera Comică pentru Copii s-au aflat Mirei Hayashi, Moe Fujiwara, Yu Chin Liao de la OCC, cu lucrarea „Three little ballerinas” (coregrafia Corina Dumitrescu), care cu umor subtil și delicatețe a ilustrat micile conflicte dintre artiste în sala de balet. În plus, nu putea să lipsească și noua generație, exemplificată prin câteva eleve din clasa a VI-a de la Liceul „Floria Capsali” din București, care au dansat o creație a coregrafei Yolanda Petrescu, „Les petites Degas”, pe muzica lui Johann Sebastian Bach.

Seara s-a încheiat în forță cu două fragmente din îndrăgitul balet „Don Quijote” de Ludwig Minkus, adaptare coregrafică după Marius Petipa și Aleksandr Gorski de Cătălin Caracaș, avându-i ca soliști pe Elena Chiriță – Quiteria și Tiberiu Pepenică – Espado de la Opera Comică pentru Copii, respectiv Ionuț Diniță – Basil și Molly Hall – Mercedes de la Opera Națională București, alături de Ansamblul de Balet OCC. Atât scena toreadorilor cât și pas-de-deux-ul final al baletului au încununat o gală extraordinară cum rar se mai poate vedea la București și în țară. Este al doilea eveniment de acest gen organizat de Opera Comică pentru Copii, după prima ediție de anul trecut și organizatorii promit că va deveni o tradiție în viața culturală a capitalei. În același timp, această gală a însemnat și o întâlnire aparte între cei mai apreciați balerini din România, în fața unui public deopotrivă simpatic, dar și pretențios cum este cel al Operei Comice pentru Copii. 

un articol de Iulia Toea-Mureșan