Salonul de Balet, o lecție minunată de dans la Opera Comică pentru Copii

Poate vă întrebați ce-ar putea căuta pe o scenă surorile vitrege din ”Cenușăreasa” alături de Giselle, de lebăda albă din ”Lacul Lebedelor” și de Don Quijote și Sancho Panza. Ei bine, suntem la Opera Comică pentru Copii, unde totul este posibil! O să dau explicații imediat, însă aș vrea să încep cu o mărturisire. Recunosc că mă încearcă o mare invidie față de fetițele din ziua de azi. Când eram mică și nutream visuri de balerină mi-aș fi dat toate jucăriile (bine, fie, și bicicleta Pegas) ca să pot asista la o lecție ca ”Salonul de Balet”, această superbă incursiune în istoria dansului, grației și eleganței, pe care mi-a oferit-o în weekend Opera Comică pentru Copii. Cireașa de pe tort a fost că am avut parte de o ”doamnă învățătoare” de mare calibru: Corina Dumitrescu, prim balerina Operei Naționale din București și în același timp coregrafa unor spectacole de balet foarte apreciate la OCC: ”Cenușăreasa”, ”Fetița cu Chibrituri” și ”Jack și  Vrejul de Fasole”.

Cum să vorbești cu brațele

Știați că baletul s-a născut în timpul Renașterii italiene și a înflorit ulterior la curțile Franței și Rusiei, unde dansatorii erau nobili? Dar că la începuturile sale, dansurile durau după-amieze lungi și erau întrerupte de bancheturi? Oare când a început baletul să se transforme într-un dans al profesioniștilor? Pe vremea Regelui Soare, ne lămurește Corina Dumitrescu, ușor emoționată în noua postură de prezentatoare, în locul celei de dansatoare pe scenă. Sala Mozart e plină ochi. Zeci de fetițe și mămici sorb fiecare cuvințel al Corinei și lucrurile grozave încă abia urmează să apară. Într-un expose foarte bine dozat și crescut, Corina ne poartă prin istoria baletului, ne prezintă imagini cu dansatorii de la 1600 și poveștile lor fascinante, apoi ne arată cum a evoluat baletul către reguli și poziții moderne odată cu deschiderea primei Academii de Dans. Cu ajutorul unei fetițe din public, Corina ne inițiază în ceea ce se s-ar numi ”pozițiile” clasice ale picioarelor în balet.

Urmează cele 6 poziții ale brațelor, pe care de această dată spectactorii sunt rugați să le exerseze. Suntem cuminți și ne susținem brațele în aer cât mai grațios cu putință. Dar lecția de dans nu se termină aici. Învățătoarea noastră ne oferă un ”mic dicționar” al gesturilor pe care le fac dansatorii pe scenă. Aflăm că ”Tu ești frumoasă și eu pe tine te iubesc” e o frază care se ”rostește” superb doar folosind brațele și mâinile. Acestea descriu un cerc grațios în jurul chipului, se ghemuie ușor în dreptul inimii și apoi zboară grațios către destinatar. În fața mea, o mămică și cu fiica ei își fac reciproc această frumoasă declarație, apoi se îmbrățișează zâmbind.

Trecem prin detalii ale transformării vestimentare prin care a trecut baletul. De la crinolinele incredibil de grele și incomode la fustele în straturi multiple, apoi la clasicul tutu. De la pantofii rigizi, care nu permiteau prea multă mobilitate, la pantofii cu talpă moale și mai apoi la clasicele poante care dau senzația de imponderabilitate. Talentata balerină Sofia Sitaru e invitată pe scenă să ne arate secretele poantelor și aflăm cu surprindere, spre exemplu, că pantoful se fixează de picior cu nu mai puțin de 3 metri de bentiță.

Suntem scandalizați să aflăm că, până în anul 1681, femeile lipseau complet din peisaj, iar rolurile feminine erau interpretate de bărbați în travesti. Ca ilustrație, pe scenă își fac apariția mama și surorile vitrege ale ”Cenușăresei”, care dansează una dintre scenele balului de la palat. Nu trece mult până ce copiii își dau seama că sub peruca stacojie a mamei vitrege se ascunde un dansator bine clădit (Mihai Pricope), iar sub rochita roz a surorii împiedicate – un alt dansator, foarte simpatic altminteri (Levi Szasz). Urmează un alt moment superb, în care balerina Elena Chiriță interpretează un pasaj din ”Lacul Lebedelor”. E un balet lung, foarte tehnic și foarte dificil, în special pentru brațe, pentru că trebuie să menții impresia că ai aripi, ne explică Elena. Spectatorii ridică brațele ca să imite aripile, iar sala se transformă brusc într-un lac plin de lebede.

Momentele artistice continuă cu un pasaj din Giselle, un balet extrem de cunoscut și jucat pe scenele lumii. Corina ne traduce pas cu pas gesturile celor 3 personaje, ajutându-ne să descifrăm fiecare mișcare importantă. Apoi își face apariția pe scenă însuși Don Quijote, cu celebra lui halebardă, însoțit de rotofeiul Sancho Panza, care descriu prin dans lupta lor cu cârciumarul Lorenzo și filfizonul Camacho pentru mâna frumoasei Quiteria, interpretată de Sofia Sitaru. La final, toate personajele urcă pe scenă și ne oferă un încântător dans de ansamblu, răsplătit cu multe aplauze.

Salonul de Balet este unul dintre cele mai grozave spectacole-lecție pe care le-am văzut la Opera Comică pentru Copii. Are tot ce îi trebuie: informații interesante, exemplificări, interacțiune vie cu publicul, momente artistice pline de energie și o profesoară de nota 10, care ne-a făcut să plecăm acasă cu capul plin de lucruri noi și minunate. Plus o poftă nebună de a relua lecțiile de balet. Livia Cimpoeru 05 noiembrie 2017