Miracol și fantezie pe scena Operei Comice pentru Copii: „Gulliver”!

Rar avem ocazia să vedem pe scena unui teatru un spectacol pentru copii deopotrivă plin de umor, dar și de profunzime și simboluri. Se întâmplă luna aceasta la Opera Comică pentru Copii, cu prilejul premierei musicalului „Gulliver”, spectacol care înfăptuiește un miracol: imaginile dintr-o carte uriașă de povești prind viață și trăiesc pe scenă, convingându-i astfel pe spectatori că tot ceea ce citim și visăm devine realitate în sufletul nostru.

Spectacolul „Gulliver” debordează de fantezie și comic prin faptul că descrie cu multă imaginație o lume fantastică, a piticilor, o societate cu reguli amuzante și personaje simpatice, construită pentru copii de către un suflet de copil, regizoarea Antoaneta Cojocaru. Îndrăgostită de peisajul marin, ea aduce pe scenă fascinația cu care admirăm de fiecare dată imensitatea mării, cu valurile ei buclucașe, privită prin ochii copiilor, gustul pentru aventură al temerarilor oameni ai mărilor și atracția lor spre necunoscut. Printre aceștia se află matelotul englez Gulliver, care adoarme citind o carte și care, prin vis, ajunge pe insula piticilor, Lilliput. Aceștia sunt conduși de Regele Pluth, un despot caraghios, plin de viață, pasionat de ceasuri și muzică, aflat mereu în conflict cu vecinii săi din insula Blefuscu. Pentru că  le-a șterpelit ceasul, iar aceștia i-au capturat flota, el cere ajutorul lui Gulliver, al cărui vas a naufragiat pe insula sa. Gulliver, prizonier în Lilliput, își va recăpăta libertatea și corabia doar dacă va îndeplini misiunea de a recupera corăbiile lui Pluth. Povestea aceasta simplă este închipuită pe scenă cu forme izvorâte din imaginația copiilor: ceasul din Blefuscu pune în mișcare întregul popor de pitici, picioarele lui Gulliver sunt disproporționat de lungi, flota e alcătuită din vase cu pânze care par de jucărie, casele liliputanilor seamănă cu niște castele de nisip, iar luna și soarele coboară și urcă pe cer purtând cu ele sentimentele personajelor.

În galeria piticilor fiecare are o personalitate proprie, care de care mai amuzantă. Din grup se desprind doi prizonieri ai Regelui Pluth, furați de el din alte povești! Este vorba despre celebrul Barbă-cot, un pitic bâlbâit și de Sfiosul din „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, prinși de Pluth cu intenția de a-i folosi în operațiuni militare, crezând că sunt vrăjiți. La aceștia se adaugă Pitic 9, mâna dreaptă a regelui și polițistul șef al insulei, un personaj intrigant, tiranic, dar și un iscusit… dirijor; un bucătar zăpăcit; un pitic bătrân, înarmat cu un toiag, care rămâne mereu în urma celorlalți și multe alte astfel de personaje comice. Singura ființă grațioasă și plină de poezie de pe această insulă este regina Iasomy, care se plânge că a fost răpită de Pluth, dar și Iasomy are un farmec comic aparte. Îndrăgostită de Gulliver, oftează și leșină tot timpul, îi cântă așezată pe colțul lunii, ca să își dovedească romantismul, iar visul ei (sau al lui?), de a se întoarce în pădurea în care s-a născut, se împlinește cu ajutorul uriașului.

Principala problemă la montarea acestui spectacol, diferența de înălțime dintre Gulliver și pitici, a fost rezolvată cu multă ingeniozitate de către realizatori. Pentru a crea copiilor din sală iluzia mărimii lui Gulliver în raport cu piticii, scenograful Vladimir Turturica a folosit mai multe procedee: jocul în genunchi pentru interpreții pitici, urcarea lui Gulliver pe picioroange, realizarea de costume cu talie înaltă și burți false pentru a diminua imaginea personajelor, micșorarea sau mărirea anumitor elemente de decor ca să pară mai mici sau mai mari în comparație cu interpreții, inclusiv o iluminare aparte a scenei. Toate acestea au implicat și o coregrafie specială, realizată de prim-balerina Theodora Munteanu, care a debutat în calitate de coregraf cu acest spectacol. Ea a conceput mișcarea scenică în așa fel încât să sublinieze caracterul comic al acestor micuți, bucuria lor de a trăi și de a se distra împreună, făcând glume unii pe seama celorlalți. Un efect comic în ceea ce privește mișcarea are loc în timpul jocului „Bâza” (jocul preferat al liliputanilor pentru că au ocazia să-l cotonogească pe rege), când repetă bătaia pe care i-o aplică acestuia în ralantí. Povestea trebuie să fie verosimilă pentru cei mici, acesta a fost crezul creatorilor. A rezultat o feerie din cele mai frumoase, plină de culoare, interpretată cu voioșie de către artiști și primită cu căldură și bucurie de spectatori.

Una dintre calitățile cele mai mari ale acestei producții este muzica extraordinară a compozitorului Marius Țeicu. Autor al mai multor musicaluri pentru copii, acesta găsește de fiecare dată rețeta potrivită pentru a satisface și a încânta cerințele speciale ale acestui tip de public. Ritmuri împrumutate din muzica ușoară, de la romanță până la rock-and-roll, care, așa cum s-a văzut la Opera Comică pentru Copii și în spectacolul „Micuța Dorothy”, a cărui muzică îi aparține, au darul de a ridica sala în picioare și de a anima atmosfera într-un fel nemaivăzut. În „Gulliver” remarcăm songuri de mare sensibilitate precum tema „Oceanic vas”, cântecul reginei, „Du-mă în pădurea verde” sau „Corul supunerii”; melodii pline de vioiciune și ritm ca „Inamic rock” și „Bâza” sau simpaticul cântec al ceasului, „Blefuscu-cu”. Toate se împletesc cu libretul scriitoarei Silvia Kerim, considerată una dintre cele mai talentate prozatoare pentru copii, creatoare a personajului Pitic 9, aluzie la servilismul comic al subordonaților.

Dar ce înseamnă libertatea lui Gulliver, cuvânt care apare pe o cortină diafană în spectacol? După ce și-a îndeplinit misiunea de a recupera flota și piticii i-au reparat corabia, regele Pluth îi oferă lui Gulliver libertatea – o carte, chiar acea carte din care citea la început. Piticii dispar între paginile ei, visul se destramă, dar rămâne închis în cartea de povești. Acest final ilustrează mesajul spectacolului de la Opera Comică pentru Copii: cartea, știința eliberează, introduce omul în noi universuri, îi oferă capacitatea de a trăi în lumi paralele, îl ajută să-și depășească problemele, condiția, să transforme realitatea. Acest mesaj ajunge la copiii din sală și din acest motiv spectacolul „Gulliver” reprezintă un adevărat miracol ce trebuie măcar o dată văzut.

 

Iulia Toea