Oare Câtă Copilărie (OCC) poate intra în burta unei amintiri?

Nu era rețeaua ocupată și nici nu a intrat robotul. A răspuns chiar el, cu o voce ușor răgușită:

  • O-ho-ho…. cine e? Cum te cheamă?
  • Ă,ă,ă… pe mine, mă cheamă ….ă,ă,ă… pe mine, nu contează… vreau doar să vă rog, să notați o adresă: Calea Giulești, nr. 16, București, România….ă,ă… de pe 29 noiembrie pe 15 ianuarie… La revedere, buna ziua, drum bun!
  • Hei, stai…n-am cum să notez acum. Spiridușii încă mai încarcă în sanie munți de cadouri, iar Rudolf își pudrează tovarășii cu praf magic, ca să reziste călătoriei…
  • Bine… atunci….ă,ă,ă… vă așteptăm în salon, Salonul Mozart! E un jilț mare acolo, pregătit să vă primească în brațe, ca să ne puteți întâmpina copiii. Și zeci de cutii de cadouri agățate de tavan, legate cu funde zâmbărețe.
  • Copii? Cam câți sunt?
  • Cam câteva mii!
  • Câââât? De ce ar veni atâția acolo?
  • Exact asta încercam să vă spun! Cred că vor fi mult mai mulți! Am construit un oraș de poveste, în jurul unui suflet de copil! Noi îl alintăm OCC! E plin de viață, de talent și surprize și nu-și dorește niciodată nimic pentru el! Doar pentru ceilalți! De data asta l-am păcălit și îl ajutăm să se bucure și el de noi, de voi și de sărbători!

El nu te-a văzut niciodată, așa că, până vii, o să aibă timp cu prietenii lui din oraș, să te urmărească zburând printre nori, într-o realitate virtuală, așezată cuminte în spatele unor ochelari speciali. Apoi, o să vadă bradul imens prin care circulă trenulețe, așa cum nicăieri nu găsești.

Cu siguranță, prietenii lui de spectacol, de dansat și cântat, o să-l arunce pe derdelușul de 18 m, ca să simtă și el că e pe ulița bunicilor. Până și oameni de zăpadă fără zăpadă putem face! Știi cum? Am pregătit bile de burete, nasturi, scai și tot felul de detalii, care să prindă viață în mâinile prichindeilor. Stai puțin, că au început deja să vină…

Când ai să ajungi, ai reținut, Calea Giulești, nr. 16, sub Podul Grant, o să vezi de departe un carusel. E un reper pentru orice rătăcit în noapte sau visător furat de celelalte atracții ale noastre. O mașinărie domoală, colorată și plină de sunete, învăluită în parfumul unor vremuri de altădată. Pe lângă el, am construit căsuțe pentru spiridușii tăi, ca să nu le fie dor de-acasă, cât stau la noi. O să aibă timp să le arate copiilor cum să picteze globuri și căsuțe în miniatură, stele din hârtie și jucării, felicitări și rame pentru poze, pentru că sigur vor face fotografii cu cei mici, ca și ei.

În orașul lui OCC am îmbrăcat un copac în colinde și te-am multiplicat, pentru că altfel, nu puteam încropi o orchestră, care să adune spiritul Crăciunului de pe străzile capitalelor occidentale. Și, ca să-i ținem ocupați pe spiriduși, să nu te deranjeze, am amenajat un loc special, de unde ei vor putea da binețe, informații, tichete și pașapoarte OCC. Dacă obosesc, avem un iglu, aburind de ceai cald și turtă dulce. Cu forțe proaspăt încălzite, merge o tură, două de patinoar. E înconjurat de cortine de țurțuri și încadrat de un ecran led cu proiecții spectaculoase. 10 îngeri luminați vor străjui distracția. În curte, ai loc să-ți lași sania cu reni, poate sunt copii care vor să facă poze sau chiar o plimbare cu ei. De olimpiada colindătorilor ai auzit? Păcat! Poți iniția și-n Laponia așa ceva! Grupul trebuie să fie format din 3 până la 10 persoane, cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, iar Marele Premiu e o cină cu o vedetă de la noi!

Mai am multe să-ți spun, dar sunt mai dulci surprizele! Cam asta ar fi, pentru moment! Pot să sun în fiecare zi, să-ți transmit ce se mai întâmplă pe aici, până ajungi?

  • Sunt fascinat! Ține-mă la curent! Zile cu zăpadă să aveți!
  • Mulțumim! Te așteptăm!

PS Am închis telefonul! Lângă mine, niște ochi mari, plini de lacrimi, mă întrebau mut, dacă pot să-l vadă și ei pe Moș Crăciun! Sunt prieteni cu OCC și cu Peter Pan și cu Fetița cu chibrituri. E luna lor de poveste, cu început de amintiri pentru toată viața și luna noastră de scos amintiri din burta unei copilării care a crescut o dată cu noi și nu a ținut cură de slăbire în nici un an.

Ei cu speranțe, noi cu nostalgii! Iar OCC, cu dorințe! Despre ele, mai târziu, când timpul va crește în urma lui….

 

Dana Macsim